Crearea de conținut viral este ținta oricărui comunicator. Fie că e vorba de social media, fie că e vorba de jurnalism. La prima vedere, crearea de conținut viral pare a fi la îndemâna oricui are un cont de Facebook, de LikedIn, de YouTube sau o pagină oficială. Nu e deloc așa, e o știință riguroasă în spatele unui demers care pare superficial. M-am bucurat să aflu că un jurnalist român cu experiență și-a dat lucrarea de doctorat exact pe tema creării de conținut viral. Patru ani de studiu riguros pe care Remus Florescu, redactor-sef adjunct la Adevarul, președinte al Asociatiei Profesioniștilor din Presă Cluj, a ales să îi petreacă pentru a fundamenta academic principiile etice ale creării de conținut viral, în cadrul Departamentului de Jurnalism din cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca.
Cu permisiunea lui, redau postarea sa de pe pagina de Facebook, cu invitația de a ne scrie un articol pe această temă pentru siteul www.tuvaluereporters.
„Știți frustrarea aia pe o simți când vezi că o știre de 2 lei ajunge virală, ajungând la zeci de mii de accesări, iar un articol excelent la care lucrezi o lună are câteva zeci/sute de citiri. Toți jurnaliștii au experimentat-o la un moment-dat.
Din această frustrare a pornit ideea subiectului pe care l-am ales pentru teza mea de doctorat – „Presa în era digitală. Crearea conținutului viral”. 138 de milioane de pagini îți arată Google în momentul în care cauți „cum creezi conținut viral” (în engleză).
De ce să studiezi 4 ani conținutul viral când poți citi câteva
articole din cele 138 de milioane de pagini amintite, poate faci un curs de o
lună, două, șase și devii „expert”?
Deoarece atunci când redactezi o lucrare științifică nu ajunge să zici că ai
înțeles cum e cu conținutul viral, pentru că ai citit un articol scris de
nuștiucare redactor de la Huffington Post, New York Times sau The Guardian în
care sunt dezvăluite 10 metode prin care conținutul se viralizează. Într-o
lucrare științifică orice afirmație pe care o faci trebuie să aibă în spate un
studiu riguros care poate fi verificat. În plus, nu ajunge să înțelegi ce au
cercetat alții, ci trebuie să vii cu propriul tău studiu, cu ideile tale
originale.
Poate vă gândiți că să studiezi conținutul viral este un demers frivol, dar eu cred că într-o epocă a deficitului de atenție, jurnalismul relevant trebuie să se adapteze la era digitală pentru a se putea „bate” pentru atenția noastră finită cu conținutul creat și/sau distribuit de companii precum Netflix, Instagram, Facebook, Spotify, Apple, Gameloft etc. Acești giganți își creează produsele investind sute de milioane de dolari în cercetare științifică, pentru a le face cât mai eficiente în a ne ține lipiți de ecrane cât mai mult timp.
Presa nu are milioane de dolari pentru a investi în cercetare, dar având în vedere că acționează în scopul servirii interesului public, cred că cel mai mare ajutor în acest sens îl poate obține din zona academică.
O expresie a acestui ajutor este lucrarea mea de doctorat susținută în cadrul Departamentului de Jurnalism din cadrul FSPAC (Universitatea Babes-Bolyai).”
A consemnat Daniela Palade Teodorescu
Leave A Reply