Journalism Masterclass: Jurnaliștii buni ar trebui să facă interesante poveștile relevante

Ca să înțelegi mai bine felul în care evoluează jurnalismul astăzi, e bine să te uiți la ceea ce se întâmplă pe plan internațional. Am avut șansa să mă conectez cu jurnaliști din Europa datorită Centrului Rațiu pentru Democrație și Ratiu Family Charitable Foundation care au organizat la Turda, împreună cu The London School of Economics and Political Science – LSE, un masterclass de excepție.

Journalism Master Class by John Lloyd a adus la un loc jurnaliști europeni care au dezbătut împreună cu jurnaliști români teme care abordează viitorul presei, cu accent pe jurnalismul de investigație.

Moderatorul conferinței a fost John Lloyd (co-founder al Reuters Institute for the Study of Journalism la University of Oxford și jurnalist la Financial Times), cel care a adunat în jurul său jurnaliști europeni precum Kit Gillet (freelancer pentru The New York Times, The Guardian, The Economist), Wojciech Przybylski, de la Visegrad Insight, principala platformă de dezbateri și analiză din Europa Centrală, Janos Karpati, freelancer și fost corespondent al MTI – Agenția de presă maghiară, Alison Mutler (corespondent al Associated Press în România și Moldova timp de 25 de ani)

În panelurile de dezbateri a fost invitat Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media, Să fie lumină) ca reprezentant al presei de investigație din România. Printre invitați au fost câțiva dintre cei mai importanți reprezentanți ai jurnalismului de investigație românesc –  Răzvan Luţac (Libertatea), Ana Poenariu (Rise Project), Mircea Barbu (freelancer) – și reprezentanți ai presei transilvănene – Actual de Cluj, Alba24.ro și Remus Florescu, redactor sef adjunct Adevărul, președinte al Asociației Profesioniștilor din Presă – Cluj, una dintre foarte puținele asociații ale jurnaliștilor din întreaga țară și una dintre cele mai vechi și active.

 

Reflecții despre adevăr:

·       Adevărul este mai puțin simplu decât era acum 50 de ani;

·       Mass media a pierdut monopolul asupra adevărului;

·       Adevărul nu este niciodată complet;

·       Oamenii preferă să pălăvrăgească în loc să discute; mai degrabă „vorbesc despre vreme” decât să aibă o conversație consistentă, cu sens;

·       Adevărul devine tot mai complex;

·       Asigurați-vă că ceea ce spuneți poate fi înțeles de cât mai multă lume;

·       Fiți atenți la experți, fiindcă sunt din ce în ce mai mulți; verificați-le temeinic experiența pentru că experții vând adevăr;

·       E important să știi să aduci oamenii la un loc;

·       Asistăm la transformarea religiei într-o armă – înarmarea religiei;


Jurnalismul astăzi – o profesie sau un meșteșug?

·       Profesia necesită o lungă perioadă de educație și stagiatură (medici, avocați, ingineri)

·       Când vorbim de un meșteșug, învățarea se produce mult mai rapid, de regulă „în câmpul muncii”, de multe ori autodidact, într-un proces de învățare continuă.

Evoluția jurnalismului românesc post-decembrist

În dezbaterea referitoare la evoluția jurnalismului românesc, participanții au adus în discuție câteva realități pe care le trăim în era social media:

• Oamenii sunt mai puțin interesați să se informeze, cât mai degrabă să își confirme ideile;
• Media și societatea sunt polarizate;
• Nu există timp de verificare a informației; paradoxal este că instrumentele de verificare ale fake news-urilor se află pe același ecran pe care le recepționăm;
• Încrederea în agențiile de presă primează;
• Publicațiile cotidiene scad în popularitate (tendință prezentă și în Europa);
• Influența și presiunea managerului de presă sunt uriașe (the owner is the king);
• În ultimii ani, asistăm la un fenomen social cu consecințe grave asupra societății: degradarea presei și vulnerabilizarea profesiei de jurnalist;

• Jurnaliștii sunt o voce în apărarea intereselor celorlalți, dar nu au o voce proprie care să le reprezinte drepturile;
  
  
• Asupra jurnaliștilor se exercită o uriașă presiune de timp, prin diminuarea redacțiilor și, implicit, creșterea volumului de sarcini, dar și prin abuzuri manageriale reflectate în contracte de muncă în defavoarea jurnaliștilor, salarii scăzute, lipsă de protecție socială. Jurnaliștii sunt printre cei mai prost plătiți angajați în România;
• în condițiile în care fiecare om devine propriul publisher în social media, jurnalismul se evidențiază prin capacitatea de a selecta și de a evidenția ceea ce este cu adevărat important și relevant;
• jurnalistul rămâne un facilitator între internet și social media, pe de o parte, și public, pe de altă parte;

• foarte fragila solidaritate de breaslă a jurnaliștilor afectează capacitatea acestora de a-și susține și apăra drepturile;
• furnizăm informații mai repede ca niciodată și avem nevoie să le interpretăm ca jurnaliști;
• este importantă „clauza de conștiință” a fiecărui jurnalist pentru a spune poveste care să nu fie părtinitoare;
• jurnaliștii sunt cei care chiar fac o primă schiță a istoriei.

O concluzie care s-a desprins la finalul dezbaterilor din cele două zile de masterclass a fost că poveștile interesante sunt cele pe care oamenii vor să le citească. Poveștile relevante sunt cele pe care oamenii ar trebui să le citească. Jurnaliștii buni ar trebui să facă interesante poveștile relevante.

A consemnat Daniela Palade Teodorescu