Cathrine Gyldensted este jurnalistă daneză, corespondentă, prezentatoare de știri, autoare și, din 2011, inițiatoarea jurnalismului constructiv, o formă de jurnalism inovator, cu principii derivate din științe comportamentale precum psihologia pozitivă, psihologia morală și prospecția. Există și o hartă a jurnalismului constructiv (The CoJo Map) pe pagina de internet constructivejournalism.network. În contextul în care 2value reporters oferă modele de jurnalism de calitate, o incursiune în principiile jurnalismului constructiv ar putea fi o rază de speranță în peisajul deprimant al jurnalismului.

Cum vedeți jurnalismul azi?

E o întrebare de o greutate și responsabilitate uriașe. Dacă ar fi să folosesc un singur cuvânt, aș spune că jurnalismul este în tranziție. De la analog la digital, toate mediile de presă se transformă. Conținutul din print se mută în online, radio-ul clasic se transformă în podcast, televiziunea clasică tranzitează spre canale video gen youtube. E o perioadă interesantă și provocatoare, în ciuda negativismului și anxietății pe care unii colegi de presă le resimt. Acestea vin din nesiguranța pe care ți-o dă schimbarea – faptul că nu te mai simți sigur pe jobul tău, că totul în jur se schimbă foarte rapid – sunt reacții emoționale firești. Dar dacă trecem peste asta și ne străduim să dăm jurnalismului mai multă putere, să încercăm fiecare să vedem cu ce putem contribui concret astfel încât jurnalismul de azi să fie mai bun decât cel de ieri, iar cel de mâine mai bun decât el de azi – va fi un câștig pentru toată lumea. E necesar să vedem, să acceptăm și chiar să îmbrățișăm noile oportunități, să învățăm continuu. Este important să continuăm să inovăm jurnalismul, să nu ne temem de schimbare. Sper ca jurnalismul să continue să-și dezvolte tehnicile, să-și consolideze valorile și sper ca noi să ne păstrăm mintea deschisă spre explorare și curiozitate. Învățarea continuă e esențială pentru felul în care evoluează jurnalismul. Asistăm la formate inovatoare care livrează conținut într-un mod diferit, se schimbă felul în care interacționăm cu cetățenii, se schimbă felul în care transmitem informația. Și nu e ceva ce spun eu nou, e ceea ce spun alții și vedem că se întâmplă în jurul nostru.

Care este viitorul jurnalismului?

Va crește nevoia de jurnalism de calitate, care va deveni din ce în ce mai puternic. Jurnalism de calitate și independent. Vom asista și la elemente de propagandă, și la presă comandată de politicieni, dar asta nu trebuie să ne dezarmeze. Jurnalismul trebuie să ofere o viziune critică asupra lumii. Critic nu în sensul de negativ, ci de a fi analitic. Iar pentru a analiza, avem nevoie de informații din perspective diferite, atât negative, cât și pozitive. Jurnalismul este esențial în formarea unei mentalități constructive în rândul publicului; aduce speranță, implicare, încredere. Rolul jurnalismului e să informeze, nu să dramatizeze.

Cum se văd tendințele în evoluția presei?

Vă spun din experiența mea: conținutul și formatele digitale sunt un trend la care asistăm deja. Dar în paralel, se dezvoltă și un nou trend în jurnalism – cel de live event. Această tendință e dată de nevoia cetățenilor de a se întâlni pentru a dezbate subiecte care sunt foarte aproape de nevoile lor sociale și emoționale – de exemplu, emigrația, schimbările climatice – sunt subiecte la ordinea zilei. Cele două tendințe paralele – digital content journalism și live event journalism – sunt complementare, se completează reciproc. 

Jurnalismul Constructiv – The Constructive Journalism (Co-Jo) – ar trebui să fie o alternativă la abordarea dramatică de tipul drama vinde („if bleeds, it leads”)?

Elementele de jurnalism constructiv nu sunt o alternativă la jurnalismul actual, ci doar un supliment. Lucruri rele se întâmplă peste tot în lume – catastrofe, scandaluri – și e firesc să le relatăm, dar cu condiția să adăugăm și straturi de informație bună, pozitivă, care vin din abordări pozitive. E bine să fim atenți și la ceea ce e bun, care aduce progres, creează resurse și posibile colaborări. Este nevoie de jurnalism concentrat pe progres și soluții, cu o abordare cuprinzătoare, contextuală. E nevoie de perspective diferite, complementare, care să ni-i prezinte pe oameni acționând, nu numai în rol de victime neputincioase. E nevoie să vedem și oameni capabili, putenici, care cred într-o lume mai bună și pe care chiar o construiesc. Jurnalismul constructiv informează, cercetează, aprofundează, prezintă soluții, are impact, dar în același timp îți dă și o stare bună.

Cum ar trebui să se reinventeze media astfel încât să aibă la bază valoarea și să fie și profitabilă?

Aș prefera să nu răspund la această întrebare fiindcă e un proces la care mă tot gândesc. Valoarea e ceva diferit, în funcție de așteptările fiecăruia din cei care compun publicul. Pentru unii valoarea e ceva ce se întâmplă în viața de zi cu zi, pentru alții, înseamnă doar a fi informat. Valoarea deține o multitudine de sensuri pentru fiecare segment de public. E greu de spus clar ce își dorește fiecare. Media orientată spre nișe de consumatori ar putea fi o idee, dar nu mă pronunț încă.

Jurnalismul nu doar reflectă lumea, ci are și puterea de a o face să se miște. Dar în ce direcție o mișcă?

Clasicul mesaj negativ nu are cum să prolifereze la nesfârșit. Așa cum mesajul negativ agită spiritele, așa trebuie să căutăm și mesaje pozitive care liniștesc spiritele, care te fac mai încrezător, mai tolerant, mai proactiv.Știrile și informațiile negative îi fac pe oameni să se simtă neajutorați, izolați, inspiră teamă, neîncredere, anxietate, neputință. În consecință, oamenii încep să evite știrile, devenind neimplicați și dezinformați.

Ce știri urmăriți? Ce senzație vă dau știrile de azi? 

Nu mă mai uit de mult la televizor, urmăresc știrile pe platformele de news dimineața și după amiaza. Cumva mi-am format o atitudine profesională față de știri. Le simt imediat. Nu mă mai interesează cele negative. Fug de tot ce înseamnă „same old bad news”. Când văd ceva legat de un progres, de o evoluție, mă face să citesc mai mult, să caut mai mult despre acel subiect. Când văd un unghi pozitiv de abordare, asta mă face să fiu mai încrezătoare.

Urmăresc știrile naționale din Danemarca, în general merg pe servicii publice, ascult multe podcast-uri, citesc frecvent The Economist, New York Times, Washington Post. The Economist practică în mod constant jurnalism constructiv. Un exemplu foarte inovator de jurnalism constructiv este The Correspondent – Unbreaking News (thecorrespondent.com, din Olanda, lansat pe 30 septembrie). Mai nou, caut să fiu la curent cu evoluția societății în Asia, prin intermediul South China Morning Post.

Ce așteptări aveți de la jurnalismul de calitate? 
Îmi doresc ca jurnalismul să fie o portretizare exactă a lumii. Să prezinte regresul, dar și progresul, să includă războiul, dar și pacea, să relateze despre pierderi, dar și despre câștiguri. De aceea e important jurnalismul constructiv, care e încă foarte fragil în clasica acoperire mediatică pe care o face jurnalismul azi. Definiția jurnalismului de calitate este să ofere o portretizare exactă a lumii. Ca jurnalist, nu-mi spune mereu că lucrurile nu funcționează, ci povestește-mi și despre feluri în care lucrurile funcționează. E sloganul mediei olandeze care lucrează sistematic pe principiile jurnalismului constructiv. Dacă urmărești știrile „clasice”, ești perfect informat asupra a ceea ce nu funcționează, dar ei vor să informeze publicul cu privire la ceea ce face ca lumea să funcționeze. Să sondezi în profunzime, să obții o privire de ansamblu asupra unor subiecte specifice – asta înseamnă jurnalism de calitate.

Tudor Communication lansează campania #RespectJurnalistii pentru a conștientiza importanța presei și nevoia de a respecta această profesie și pe cei care o practică. În țara dv. există asociații dedicate breslei jurnaliștilor și apărării drepturilor lor?

Avem o asociație a profesioniștilor în jurnalism (The Danish Journalist Association), care există de câțiva ani și care ne asigură că drepturile jurnaliștilor sunt respectate. Inclusiv negocierea salariilor în sistem. Drepturile jurnaliștilor nu sunt nepărat un subiect foarte provocator în Danemarca tocmai pentru că avem un sistem foarte puternic de apărare a lor.

A consemnat Daniela Palade Teodorescu